Lucian Blaga și fascinația copilăriei la sat

Viziunea satului într-o singură zi

Account Options

Eseu - satul si taranul prezentat in opera lui Ion Creanga si Liviu Rebreanu referat Imaginea satului si a taranului de la Ion Creanga la Liviu Rebreanu Satul si taranul au constituit o permanenta sursa de inspiratie pentru scriitorii nostri care au creat in operele lor tipuri umane de o deosebita autenticitate si vigoare pornind de la realitati apartinand unor epoci si zone geografice diferite. Marele povestitor Ion Creanga realizeaza in “Amintiri din copilarie” fresca satului moldovean din a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

  1. Inflamația vederii
  2. Despre viziune cu umor
  3. Miopie congenitală ce este
  4. Elevii-promotori de la Susleni, Orhei.
  5. Satul Susleni în viziunea copiilor - Ecopresa

Lumea satului apare in toata complexitatea ei cu aspecte si figuri tipice, munca, petreceri si obiceiuri. In monografia sa “I.

Satul romanesc - Imaginea satului romanesc in romanul Ion referat

Viata si Opera” G. Calinescu afirma ca si Maiorescu, G. Ibraileanu, J. Boutiere s. Ibraileanu vede in creatorul lui “Harap - Alb” un “Homer al nostru”, fiindca in “Creanga traiesc credintele, eresurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului” “Scriitori romani si straini”.

diagrame de control al acuității vizuale termen de acuitate vizuală

Manolescu este primul critic care ii atribuie povestitorului o gandire originara asupra vietii, scotandu-l astfel din categoria scriitorilor populari, teorie ce a fost dezvoltata de G.

Muntenu “Introducere in opera lui I. Temele centrale ale operelor lui Ioan Slavici sunt dragostea si munca, cei doi piloni care sustin existenta umana si in functie de care sunt delimitate psihologic personajele. Fericirea se realizeaza luptand pentru implinirea dragostei, viziunea satului într-o singură zi cum fac Sanda “Scormon”Ileana “La crucea din sat”Marta “Gura satului”sau renuntand cu demnitate daca iubitul nu se dovedeste a fi capabil de aceleasi sentimente asa cum procedeaza Simina “Padureanca”.

Cand nu e aparata puritatea dragostei sau cand e sacrificata demnitatea umana, decurg viziunea satului într-o singură zi tragice. Spre deosebire de Ion Creanga, Mihail Sadoveanu care marturisea adesea ca “taranul roman a fost principalul meu erou” are o alta viziune asupra satului moldovean.

Prin scenele din viata taranimii, Sadoveanu lumineaza o ampla drama umana. Taranul lui Sadoveanu se retrage din fata asezarilor civilizate, intr-o izolare naturala, protejata de pustietatea baltilor sau de salbaticia codrului.

Lucian Blaga și fascinația copilăriei la sat

Spre deosebire de Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu infatiseaza satul ca loc de afirmare a unor mari energii. De data aceasta apare viata satului ardelean urmarita mai ales sub tiparele pe care colectivitatea le da existentei individuale.

Opera lui Rebreanu se deosebeste de literatura poporanista si samanatorista. El largeste si adanceste observatia realista a lui Slavici in romanul “Ion”, a carui aparitie in anul a marcat nasterea romanului adanc diferentiat. Inca de la inceputul romanului reprezentand hora, scriitorul vorbeste de “fruntea” satului si de “pleava” satului.

Intrucat priveste ”Amintirile” se poate vorbi de tipuri vii in sensul autenticitatii. O mama de la tara isi cearta copiii, un tata se intreaba cu ce o sa-si tina baietii in scoli, copiii fac nebunii, un popa joaca cu poalele anteriului prinse in brau, toate aceste anecdotic pe putine imagini. Intamplarile sunt adevarate, dar tipice, fara adancime.

Aceeasi materie povestita cu alta gesticulatie si-ar pierde tot aerul acela viu. In “Amintiri din copilarie” este simbolizat destinul oricarui copil : de a face bucuria si supararea parintilor si de a o lua si el cu incetul pa acelasi drum pe care l-au luat si-l vor lua toti.

In “Amintirile” lui Creanga nu este nimic individual, cu caracter de confesiune ori jurnal. Creanga povesteste copilaria copilului universal. Desi satul lui Creanga pare a trai fericit, amaraciunea razbate: “mai bine despre copilarie sa povestim, caci ea singura este vesela si nevinovata”.

Am astegmatism și miopie autism și deficiențe de vedere

In antiteza cu “Amintirile” lui Creanga, romanul “Ion” de Liviu Rebreanu se constituie ca o adevarata monografie a satului ardelean de dinainte de primul razboi mondial. Intregul conflict al cartii e generat de lupta apriga pentru pamant. Intr-o lume in care omul nu e apreciat in functie de calitatile viziunea satului într-o singură zi reale ci in functie de cat are, iar etalonul in lumea satului era pamantul, este normal ca taranul sa si-l doreasca patimas.

SATUL, in viziunea pictorului Gheorghe Ciobanu, Viziunea satului aproape

Ion se va insura cu Ana fiindca are pamant, Florica se va casatori cu George nu pentru ca-l iubeste ci pentru ca are mult pamant, iar ea este saraca si Laura, fiiva invatatorului Herdelea se va marita cu Pintea nu din dragoste, ci pentru ca nu cere zestre.

In romanul “Amintiri din copilarie” de Ion Creanga este normal ca totul sa para frumos si fericit, fiind privit satul cu ochii copilului care nu are alta ocupatie decat jocul si zburdalnicia. Insa unele afirmatii ale autorului lasa sa se inteleaga ca neajunsurile si necazurile nu i-au ocolit nici pe humulesteni : “Ce-i pasa copilului cand mama si tata se gandesc la neajunsurile vietii, la ce poate sa le aduca ziua de maine, sau ca-i framanta alte ganduri pline de ingrijorare.

comision de conducere slab al vederii test pentru claritatea vederii și a gândirii

Creanga ne vorbeste despre ocupatiile de baza ale locuitorilor care erau negustori, harabagii, ciubotari, crescatori de vite. Taranul lui Creanga este un om harnic, muncitor, nestiutor de carte, dar dornic sa-si dea copilul la scoala pentru a-l face preot intrucat acesta este scutit de o serie de obligatii.

viziunea 20 2021 exerciții de forță pentru vedere slabă

Smaranda Creanga, mama autorului, doreste ca fiul ei sa ajunga preot chiar daca ar trebui sa faca mari sacrificii. In lumea satului descris de Creanga, omul este privit prin prisma utilitatii lui. Semnificativ pentru satul lui Creanga este chiar gospodaria parinteasca. Mama sa tesea si facea sumane, iar tatal sau le vindea la iarmaroc. Ceea ce caracterizeaza satul lui Creanga este harnicia care aduce bunastare si veselie.

SATUL, în viziunea pictorului Gheorghe Ciobanu

In prima si a treia parte a “Amintirilor”, autorul descrie asezarea satului intr-un registru foarte intins de activitati, intemeiat pe treburile gospodaresti, intr-o dinamica permanenta, de aceea dimensiunile sunt de viata eterna. Humulestiul este ca viziune artistica un sat etern pentru ca oamenii lui intruchipeaza virtuti si capacitati morale legate de viata de familie, cu nevoile si aspiratiile ei dintotdeauna.

Atat in basme cat si in “Amintiri”, omul si comunitatea umana sunt surprinsi, insa, ca permanente, “materia e mereu universala, personajele tipice in gradul cel mai inalt” N. Manolescu“Recitind povestile lui Creanga”. La inceputul fiecarui capitol din “Amintiri” autorul descrie satul ori casa parinteasca, mediul.

Descrierea e insa foarte saraca.

  • Satul romanesc - Imaginea satului romanesc in romanul Ion referat Imaginea satului romanesc in romanul “Ion” “Rebreanu are ambitia de a infatisa viata in multiplele si complicatele ei ipostaze ca un atent si intransigent observator” Carmen Matei Musat.
  • Bune și rele pentru vedere
  • Eseu - satul si taranul prezentat in opera lui Ion Creanga si Liviu Rebreanu referat

Numarul personajelor este mare fara ca portretul lor sa fie adancit in mod deosebit. Eroii se pot imparti nu dupa “caracterul interior, moral putin desfasurat, ci dupa debitul verbal” : vorbitorii sunt “molatici ori plini de reticenta, ori galgaietori si muscatori” G.

Femeile fac parte din ultima categorie si autorul le pune sa vorbeasca cu o voluptate extraordinara. Iat-o pe Smaranda : “- Sarmane omule!

cum să îmbunătățiți vederea și 5 linia de vedere este

Cand tragi sorcovetii la mustata, de ce nu te olicaiesti atata? Petre Todisiicai, crasmarul nostru, asa-i ca ti-a mancat noua sute de lei?

viziunea poate fi îmbunătățită cu refacerea vederii cu o singură injecție

Rustei lui Valica, si Mariucai lui Onofreiu, gasesti sa le dai si sa le razdai? Mai omule, mai! Ai sa te duci in fundul iadului si n-au sa aiba cine te scoate, daca nu te-i sili sa-ti faci consecințe ale afectării vizuale baiet popa ”. Barbatii au dimpotriva, vorba apasata, moale, cu o intonatie usoara de dispret pentru femeie, ca Stefan a Petrei : “Doamne, mai femeie.